Beau pentru că otrava din sufletul meu e mult mai amară

Mi-aş aprinde o ţigară dacă aş şti să fumez. Dar nu ştiu şi am trecut cu mult peste vârsta la care îmi permiteam să fiu penibilă. După anumiți ani, până şi suferinţa trebuie s-o porţi şi s-o trăieşti cu o anumită prestanță. Slavă domnului că pot să beau. La asta mă pricep și pentru asta nu ești niciodată suficient de în vârstă. De fapt, cred că odată cu trecerea anilor devii din ce în ce mai bun. Și mai inert și indiferent vizavi de otrava asta. Căci da, să nu vă închipuiți că noi, alcoolicii, nu știm că acesta este un viciu și că tot ce facem noi este să ne turnăm otravă pe gât. Dar e atât de dulce otrava asta, câteodată, în comparație cu otrava din sufletul nostru…

În fine, cert e că paharul ăsta rose nu o să se termine până nu mă ridic de pe scaun. Și asta chiar nu plănuiesc să fac prea curând. Chiar dacă tu ești la 15-lea apel și la al cincilea mesaj cu ”Unde ești?” și „Raspunde-mi!”. Ai devenit atât de repetitiv. Și tot mai șters în inima ori amintirile mele fericite. Până și chelnerul din fața mea îți știe povestea. Om de afaceri, prestanță, ocupat, dar bolnav de gelozie și posesiv. Uneori. Alteori, dezinteresat și absent. Dar, știi ce? Te prefer așa, absent. De altfel, vânătăile nu foarte bine ascunse în spatele iluminatorului și bronzerului îmi amintesc mereu de ”iubirea” și interesul tău. Știu oricum ce mă așteaptă. E 3:13. Peste 3 ore o să mă găsești și o să-mi amintești de toate astea. Până atunci, însă, vreau să beau. Să amorțesc cât de mult pot. Măcar sufletului să nu-i mai pese. Căci, pielea oricum e tăbăcită. Ea mai poate. Sunt deja 12 ani.

Suntem cuplu perfect. Toți ne admiră. Toți ne întreabă care e secretul. Le-aș spune că lipsa conștientului meu, a iubirii față de mine și a voinței de a trăi, în general. Dar ar crede că glumesc. Normal, cine ar putea să creadă că bărbatul perfect, care i-a oferit o viață în puf uneia cunoscută într-un club studențesc acum 12 ani, o bate de iese viața din ea secundă de secundă? De fapt, aș putea să le povestesc cum acum câteva săptămâni, dimineața, m-ai trezit din somn apucându-mă de păr și ducându-mă târâș la baie să mă privesc în oglindă și să-ți recunosc că te-am înșelat. Pentru că așa visaseși. Și cum atunci când ți-am spus că nu știu despre ce vorbești, m-ai lovit de oglindă de mi-ai spart arcada. Dar nu m-ar crede nici atunci, căci ei știu că a fost un accident casnic, pentru că sunt ”neîndemânatică” și că m-am încăpățânat să fac curat singură, deși tu, băiat bun, mi-ai angajat ajutor în casă.

Ah, câte minciuni ai croit în ultimii ani. Nici nu-mi mai amintesc prima palmă ori primul pumn. Îmi amintesc, însă, cum, într-o seară, m-ai lăsat fără aer. Mă sufocaseși că bluza mea mirosea a fum de țigară și că, evident, n-avea cum, de ce, dacă nu te-aș înșelat. Acum când stau să mă gândesc îmi dau seama că au fost cele mai liniștite 5 secunde din viața mea. Și cele mai fericite. Mi-aș fi dorit să nu fii laș, s-o duci la bun sfârșit. Să nu slăbești strânsoarea. Din momentul în care plămânii meu s-au umplut din nou cu aer mi-am dat seama că sunt condamnată. Că nu există scăpare. De asta nici nu-mi mai pasă. Sunt aici și te aștept. Inertă și deja suficient de amorțită sufletește. Mă aștept să vii ca băiatul bun, să-mi pui haina pe umeri, geanta pe braț și să mă tărăști pe ușa barului. Apoi, când scapi de agitație și ochii curioși, să-mi arăți cât de mult mă iubești și cât de curvă sunt eu.

Mă întreb dacă o să mă pui jos și o să dai cu picioarele în burtă până nu o să mai auzi niciun tânguit, ca atunci când i-am zâmbit casierului prea mult, ori o să mă izbești de zidurile clădirilor din cale, doar ca să mă faci să-mi pară rău că nu ți-am răspuns la primul mesaj. Sau poate că de data asta ai să mă surprinzi și o să mă arunci în Dâmbovița, așa cum m-ai amenințat de atâtea ori. Ori poate mă lași fără suflare dintr-o strânsoare, așa cum ai mai încercat de atâtea ori. Vezi? Asta e tot ce naști în mine! Curiozitate vizavi de modul în care o să alegi să mă „pedepsești”.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*